Interviu Romania Libera

Punctele de vedere exprimate în acest articol sunt opinii personale si nu reprezintă pozitii oficiale ale instituțiilor publice sau private cu care autorul are relații contractuale.

"RL Cum ar arăta un bun mecanism pentru confiscarea averilor nejustificate?
R.N. CRJ a propus de la bun început ca activitatea de control a averilor să fie făcută de Fisc, aşa cum se întâmplă în toate statele europene.
Fiscul are instrumentele prin care poate să compare stilul de viaţă şi proprietăţile deţinute cu veniturile impozabile. Atunci când constantă mari diferenţe nejustificabile, de sute de mii, milioane de euro, fiscul poate cere oricărei persoane să aducă dovada veniturilor impozabile.
Politicienii nu mai scapă justificând că au primit banii cu împrumut de la rude sau prieteni, pentru că fiscul poate să îi controleze şi pe respectivii pentru a vedea de unde au avut banii pe care i-au împrumutat.
Pe termen lung un astfel de mecanism ar putea prelua comptenţele ANI în acest domeniu.
RL Cum ar putea fi îmbunătăţită activitatea fiscului, astfel încăt să poată îndeplini un asemenea scop?
RN: Pe de o parte, ar trebui să fie schimbat modul de numire în funcţie: faci o comisie de concurs, în care aduci şi experţi europeni şi evaluezi obiectiv candidaţii. Concurenţii ar trebui să poată fi şi din străinătate, nu doar români, important fiind profesionalismul lor.
Totodată, sunt necesare stabilitatea legislativă, crearea unei baze de date care să ofere declaraţiile fiscale din ultimii 5-7 ani, precum şi corelarea bazelor de date existente.
Pe de altă parte, la sfârşitul lui 2010 salutam iniţiativa fiscului de a lansa un departament care să studieze declaraţiile de avere ale bogaţilor României. A fost o declaraţie dată în preajma Crăciunului, şi de Crăciun a rămas - nici până astăzi nu am constatat vreun demers al departamentului respectiv".

Mai multe pe site-ul Romania Libera

Decizie de confiscare a 1 milion de euro din averea lui Dan Ioan Popescu

Punctele de vedere exprimate în acest articol sunt opinii personale si nu reprezintă pozitii oficiale ale instituțiilor publice sau private cu care autorul are relații contractuale.

Acest caz a fost sesizat Parchetului General de către CRJ în 2005. Decizia nu este una irevocabilă, urmând cel mai probabil un recurs. Povestea cazului este prezentată pe blogul CRJ. Cred că in problema averii ilicite/nejustificate suntem încă în faza de început. Cadrul legal nu este suficient de consolidat şi de clar existând probleme de constituţionalitate, care vor ieşi la iveală mai devreme sau mai târziu. Problema de constituţionalitate privind verificarea averii, apărută în 2010, poate oricând să revină pe agendă întrucât soluţia reînfiinţării Comisiilor de Cercetare a Averilor a fost una de avarie. Subiectul construirii unui cadru legal adecvat controlul şi confiscării averilor rămâne deschis...

Noul pachet de măsuri anticorupţie al Uniunii Europene

În data de 6 iunie 2011, Comisia Europeană a anunţat o implicare mai puternică a Uniunii în lupta împotriva corupţiei.

Comunicatul de presă "Commission fights corruption: a stronger commitment for greater results" poate fi citit aici.

Ce aduce nou iniţiativa Comisiei faţă de cadrul deja existent, în condiţiile în care 4 din 5 cetăţeni europeni consideră corupţia ca o problemă principală în statele lor:

1. Raportul Anti-Corupţie al Uniunii Europene
Toate statele U.E. vor fi monitorizate şi evaluate o dată la doi ani de către Comisia Europeană în privinţa măsurilor de luptă împotriva corupţiei. Primul raport este prevăzut pentru 2013. Raportul va avea drept surse atât mecasnimele de monitorizare deja existente ale UN, GRECO, OECD, CoE cât şi rapoartele societăţii civile.
2. Comisia va propune noi reguli privind confiscarea bunurilor provenite din săvârşirea de infracţiuni, o strategie pentru îmbunătăţirea investigatiilor in domeniul criminalitatii financiare, un plan de actiune pentru o mai buna organizare a datelor statistice din domeniul infracţiunilor şi o strategie de combatere a fraudei ce afectează interesele financiare ale U.E.
3. Dezvoltarea cooperării judiciare şi poliţineşti între statele membre UE în domeniul formării profesionale continue.
4. Noi reguli privind achiziţiile publice, standardele de contabilitate şi audit pentru companii.
5. Evaluarea politicilor anticorupţie va fi inclusă în procesul de extindere al UE şi în politică de vecinătate.

Transparency International a salutat aceasta iniţiativă a UE - "Transparency International welcomes new European Commission anti-corruption package"

Legislatia Uniunii Europene in domeniul prevenirii si combaterii coruptiei poate fi accesata de aici.

Punctele de vedere exprimate în acest articol sunt opinii personale si nu reprezintă pozitii oficiale ale instituțiilor publice sau private cu care autorul are relații contractuale.

Cum stă România la capitolul legi anti-corupţie? Global Integrity Report 2010

În data de 4 mai 2011 a fost lansat Global Integrity Report 2010. Acest index măsoară politicile şi practicile anticorupţie din majoritatea statelor lumii. Romania a obţinut 95 de puncte din 100 în privinţa cadrului legal în domeniul integrităţii şi anticorupţiei. Asta înseamnă că stăm foarte bine. În privinţa punerii în practică a legilor, scorul României nu mai este aşa generos: 64 puncte din 100. Astfel, Romania primeşte o medie de 79. Situaţia din România rămâne una bună dacă privim în ansamblul statelor lumii. Dacă ne raportăm la situaţia colegilor din U.E., stăm şi aici destul de bine: Cehia 74, Ungaria 73, Italia 78.

Comparativ cu 2008, situaţia este în mare aceeaşi: atunci România obţinea 80 de puncte în medie (97 cadrul legal şi 64 implementarea). Diferenţa de implementare a fost în 2008 de 34 iar în 2010 de 31. Şi în 2007 cifrele erau asemănătoare: scor general 81 (cadrul legal 96, implementare 65).

Referenţii pentru România au fost: 2007 (Cristina Guseth, Ioana Lupea, Lidia Moise, Marilena Stancu, Andreea Pora, Elena Iorga), 2008 (Suzana Dobre, Nicoleta Popescu, Ioana Avadani, Adrian Sorescu, Razvan Bobulescu, Dan Tapalaga, Laura Stefan, Bogdan Chiritoiu, Ionut Popescu, Vasile Marica, Adrian Savin), 2010 (Laura Ştefan, Otilia Nuţu, Cristian Ghinea, Sabina Fati, Ioana Morovan, Calin Emilian Hintea, Bogdan Chiritoiu).

Mai jos un citat din raportul despre Romania anului 2010:

Romania’s overall performance has changed little since Global Integrity’s previous assessment in 2008. Because of its compliance with EU accession mandates, Romania earns a sparkling rating for its overall legal framework in combating corruption. However, the implementation and enforcement of that legal framework leave much to be desired. Whistle-blowing measures in the public sector do exist, but they continue to be ineffective largely because of inadequate staffing and funding. The ombudsman office has very weak investigatory and prosecutorial powers, while law enforcement – a perennially problematic institution in Romania – is often politicized: “appointments are sometimes made not necessarily according to official rank and professional criteria, but to party loyalties.” As with many other countries, Romania suffers from poor accountability and transparency in political financing. The agency charged with monitoring party and individual candidate expenditures relies on voluntary self-reports rather than actively pursuing investigations and imposing penalties. Civil service oversight remains weak, including the ongoing challenge of political and nepotistic criteria factoring into hiring and firing decisions.

Punctele de vedere exprimate în acest articol sunt opinii personale si nu reprezintă pozitii oficiale ale instituțiilor publice sau private cu care autorul are relații contractuale.

Bribery Act: noua lege anti-corupţie din Regatul Unit

În data de 01 iulie 2011 intră în vigoare în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord o nouă lege împotriva mitei - Bribery Act. Printre altele, legea creează o nouă infracţiune aplicabilă societăţilor comerciale:

o societate comercială poate fi condamnată penal în cazul în care un angajat al său oferă mită unei alte persoane cu scopul de a obţine sau de a păstra un avantaj comercial sau de afaceri în folosul respectivei societăţi comerciale.

Societăţile comerciale pot scăpa de condamnarea penală dacă arată că respectivul caz de mită este unul izolat şi că acestea au adoptat şi implementat proceduri interne adecvate prin care să îi împiedice pe angajaţii lor să ofere mită. Astfel, se recunoaşte că fenomenul corupţiei nu este doar o problemă a sectorului public, ci apare, de cele mai ori, la intersecţia dintre sectorul public şi sectorul privat. Din această perspectivă aşteptările şi regulile de integritate trebuie să fie similare pentru sectorul public şi sectorul privat.
Această prevedere legală are la baza 6 principii:

1. proceduri interne anticorupţie proporţionale cu riscurile de corupţie la care este expusă respectiva societate comercială;
2. Angajamentul conducerii societăţilor comerciale de a preveni corupţia şi de a crea o cultură organizaţională anti-mită;
3. Analiza periodică a vulnerabilităţilor interne şi externe la corupţie;
4. Due diligence pentru prevenirea mitei (i.e. cercetarea reputaţiei partenerilor de afaceri înainte de încheierea unui contract);
5. Informare şi formare profesională continuă (politicile şi procedurile interne de prevenire a mitei sunt cunoscute şi împărtăşite de toţi angajaţii);
6. Monitorizare şi evaluare periodică a procedurilor interne de prevenire a mitei.

Pentru cei interesaţi să afle mai multe detalii despre subiect, vă recomand un ghid realizat de Ministerul Justiţiei din UK (apasaţi aici).
Exemplul este deosebit de interesant pentru România şi din perspectiva modului în care se face legiferarea. Legea a fost adoptată în 8 aprilie 2010 şi intră în vigoare după mai mult de un an de zile timp în care a fost pregătită implementarea: procurorii şi judecătorii au fost informaţi şi instruiţi, mai multe ghiduri au fost elaborate şi publicate, societăţile comerciale au avut timp să îşi pregătească noile proceduri etc. Să nu ne amintim cum în Romania legi importante prin care se modificau taxe şi impozite (ex. legea bugetului de stat) au fost publicate în Monitorul Oficial după data de întâi a lunii dar au intrat în vigoare retroactiv începând cu data de întâi.
Sunt interesat cum s-au pregătit reprezentanţele din România ale corporaţiilor din UK pentru aplicarea acestei legi. Ar fi interesant un schimb de experienţă pe o astfel de temă între sectorul privat şi cel public din România.
Punctele de vedere exprimate în acest articol sunt opinii personale si nu reprezintă pozitii oficiale ale instituțiilor publice sau private cu care autorul are relații contractuale.

Ce NU scrie în raportul de ţară!

Vineri s-a publicat raportul de ţară 2011. Un document sec, statistic şi politic. Îl puteti citi aici! Dincolo de mesajele simple, raportul este mai interesant dacă analizăm ce subiecte ocoleşte. Iată aşadar câteva teme care nu se regăsesc în raportul de ţară, dar care sunt extrem de importante pentru dezbaterea publică din România.

• Aproape 70% din cetăţeni cred nu li s-ar rezolva o problemă în justiţie fără să dea bani, servicii sau cadouri, sub forma de mită (Sursa: Guvernul României, Agenţia pentru strategii guvernamentale, Panelul evaluarii politicilor publice din România).
• Arestarea preventivă este o măsură ce se cere de către procuror indiferent de pericolul social al celui cercetat. Art. 148 CCP indică situaţiile în care un inculpat poate fi arestat preventiv. Între respectivele situaţii NU se regăseşte şi următoarea:

“nemultumirea pe care ar crea-o lasarea in libertate a inculpatului in randul
celor fata de care s-a luat deja o astfel de masura preventiva chiar si pentru
fapte de o gravitate mai redusa, ceea ce ar compromite ideea de dreptate, de
combatare a fenomenului infracţional". Mai multe detalii aici!

• Curtea Constituţională s-a transformat într-o instanţă obişnuită care judecă legalitatea unor validări. Detalii interesante aici şi aici!
• Convorbirile telefonice sunt ascultate ilegal, fără mandat, pentru perioade lungi de timp. Detalii aici!
• Avertizorii de integritate, care sesizează nereguli ce apoi sunt validate de autorităţile de control, sunt daţi afară, dau instituţia în judecată şi câştigă în instanţă definitiv şi irevocabil. Cazul este cunoscut dar nu a ajuns în atenţia publicului.

Lista poate continua... Alte teme fierbinţi aici!

Despre aceste subiecte am discutat si la TVR2. Detalii aici!

Până la viitorul raport, România va adopta Strategia naţională anticorupţie de care aflăm în raport că: "În ultimele şase luni, România a lansat o evaluare independentă a strategiei nationale anticorupţie a României, ca răspuns la recomandarea Comisiei. [...] Până acum, nu s-au întreprins acţiuni concrete în această privinţă."

Punctele de vedere exprimate în acest articol sunt opinii personale si nu reprezintă pozitii oficiale ale instituțiilor publice sau private cu care autorul are relații contractuale.

Stiluri de viata si calitatea democratiei

Pe site-ul ICCV se afla o cercetare interesanta a domnului Marian Vasile „Stiluri de viata in Romania postcomunista”. Citez una dintre concluziile care mi-au atras atentia.

„Putini romani poti fi considerati suficient de relaxati cu privire la satisfacerea nevoilor primare pentru a-si dedica restul de resurse crearii unui stil propriu. Iar daca au gasit acele resurse, putini sunt cei care ajung sa (re)genereze valoare pentru societate. Intr-un mediu nesigur, cu reguli care se schimba des si interpretabile, cu oportunitati putin transparente, se poate ca aceia care pot deveni clasa mijlocie sau motor pentru dezvoltare sociala sa nu fie interesati de acest lucru. Nu ma refer la o ideologie politica aici ci la modalitatile de a actiona pentru atingerea obiectivelor proprii. Un exemplu in acest sens este participarea la programe civice sau comunitare” (p. 208).

As lega aceasta concluzie de o cercetare a Asociatiei Pro Democratia care ne arata ca in jur de 8% din cetateni fac parte dintr-o asociatie sau organizatie care nu le aduce venit, iar cea mai pare parte din cei 8% sunt, de fapt, membri de sindicat sau de partid politic. Exista o asteptare mare pentru schimbare, din moment ce 80% considera ca Romania se indrepta intr-o directie gresita, dar cei care pot da impusul acestei schimbari de substanta nu par a fi „interesati de acest lucru”. Si oricum sunt putini „cei relaxati”. Marian Vasile vorbeste despre un bazin de 15% din populatie, si anume experimentatorii rationalisti. Pentru acestia si pentru cealalta categorie dinamica si educata, viitori antreprenori individualisti, exista riscul fenomenului brain-drain sau al resemnarii sociale.

Indivizii izolati sau pasivi nu pot creste calitatea democratiei in Romania. Calitatea democratiei depinde de relatiile pozitive care se stabilesc intre membri unei comunitati– relatiile de comunicare, incredere, cooperare, ajutor reciproc – si de implicarea cetatenilor în rezolvarea problemelor publice (in procesul de luare a deciziilor). Numai ca „asta e situatia”, „lasa ca merge si asa”, „eu nu pot schimba nimic”.

Structura stilurilor de viata

Izolare informationala si neimplicare civica = 54%

Atemporali 10% (persoane in varsta, cu educatie primara, resurse foarte limitate)

Supravietuitorii in afara comunitatii 22% (casnici, pensionari, agricultori, supravietuiesc din resursele acumulate in timp)

Captivi in spatiul de status 22% (tinerii fara acces la resurse, la inceputul vietii profesionale)

Cei cu sansa de implicare in procese de participare = 46%

Castigatorii tranzitiei 16 % (adulti spre sfarsitul carierei sau pensionari care au depasit cu succes dificultatile trecerii la economia de piata, au un trai decent). „Daca sunt motivati corespunzator pot reprezenta o sursa importanta in programele comunitare: tendinta de participare civica exista intr-o anumita masura in forma latenta”.

Viitorii atreprenori individualisti 15% (elevi si studenti din gospodarii din mediul urban a caror familie duce un trai decent, activi si antreprenoriali) „Au o oarecare probabilitate de a participa civic, desi problemele localitatii nu sunt o prioritate pentru ei: s-ar implica comunitar doar daca ar castiga ceva din acest lucru”.

Experimentatorii rationalisti cu orientare sociala 15% (tineri adulti pana in 49 de ani, venit peste medie, independenti de parinti): „interactioneaza cu foarte multe persoane din categorii diferite si au probabil o retea sociala consistenta si stabila. Au sansele cele mai mari de a participa civic. Au inteles cum sa identifice si sa gestioneze oportunitatile, creand si valoare sociala”.

Punctele de vedere exprimate în acest articol sunt opinii personale si nu reprezintă pozitii oficiale ale instituțiilor publice sau private cu care autorul are relații contractuale.