Doresc sa va semnalez aparitia, la editura Polirom, a volumului "Management public in Romania", coordonat de Mihai Paunescu. La capitolul IV al volumului veti putea citi articolul "Coruptie si management public", redactat de autorul blogului. Astept reactii!
http://www.gardianul.ro/2008/03/08/societate-c12/aparitie_editoriala_de_la_sistemul_medical_comunist_la_politicile_de_reforma_ale_tranzitiei-s110391.html
Punctele de vedere exprimate în acest articol sunt opinii personale si nu reprezintă pozitii oficiale ale instituțiilor publice sau private cu care autorul are relații contractuale.
sâmbătă, 1 martie 2008
politicieni si tehnocrati
Inca o criza politica (cea privind Ministrul Justitiei) s-a rezolvat prin numirea unui tehnocrat (Catalin Marian Predoiu). Desi poate parea o solutie pozitiva, consider ca, intr-o democratie, functiile politice trebuie ocupate de politicieni profesionisti. Iata cateva argumente:
1. Guvernarea presupune promovarea unor proiecte si valori politice. Valorile politice sunt sustinute public de politicieni iar, prin confruntarea politica, politicienii castiga alegerile si sprijinul cetatenilor. Apoi, acestia sunt evaluati de catre cetateni in functie de cum isi respecta promisiunile electorale. In politica, raspunderea apartine politicienilor si nu tehnocratilor.
2. Un tehnocrat poate gestiona, cel mult, problemele curente dar nu are sprijinul politic necesar adoptarii unor masuri de reforma. Un tehnocrat nu a trecut testul expunerii publice si al alegerilor democratice de aceea nu poate realiza reforme.
3. Un tehnocrat nu are abilitatile de convingerere si de negociere ale unui politician profesionist. Timpul petrecut de catre politician in spatiul public ii permite acestuia sa isi consolideze punctele de vedere, sa caute aliati si sa fie capabil sa sutina, in fata opozitiei, asumandu-si raspunderea, anumite proiecte politice. Un politician este capabil sa isi asume si sa gestioneze conflicte politice. Un tehnocrat va incerca sa impace toate partile, va renunta la proiecte ambitioase pentru a mentine status-quo-ul, va evita conflictele si va amana rezolvarea problemelor. Un tehnocrat nu este la fel de puternic ca un politician profesionist.
Daca acceptam argumentele, se poate afirma ca solutia unui tehnocrat la Ministerul Justitiei este in avantajul lui Traian Basescu (chiar si numai daca privim imaginile televizate) si in dezavantajul lui Calin Popescu Tariceanu. Status-quo-ul de la justitie (inclusiv prevederile din coduri) se va mentine. Cine are de castigat de pe urma situatiei existente va castiga si in viitor. Iar acela nu este Primul-Ministru. Proiectele de modificare a codurilor (penal si de procedura penala) vor stagna.
Chiar daca decizia de numire a unui tehocrat salveaza aparentele, acest guvern transmite public mesajul ca si-a epuizat capacitatea de reforma si ca lasa in sarcina viitorului guvern rezolvarea problemelor justitiei. Solutia permite supravietuirea guvernului dar, in acelasi timp, inchide definitiv capacitatea de actiune a actualului guvern.
Alegerile anticipate devin, din ce in ce mai mult, o alternativa demna de luat in seama iar conflictul politic dintre Traian Basescu si Calin Popescu Tariceanu se incheie definitiv in favoarea primului.
Iata declaratia lui Mircea Geoana:
"Mi-e teamă că până va învăţa coridoarele din Ministerul Justiţiei, mandatul Guvernului Tăriceanu va fi finalizat".
De asemenea, în opinia lui Mircea Geoană, Norica Nicolai ar fi fost mai potrivită pentru portofoliul Justiţiei decât Cătălin Predoiu. "Numirea unui ministru al Justiţiei, doar pentru a avea un ministru, nu rezolvă probleme de fond pe care le avem la Bruxelles", a adăugat el.
Sursa: Realitatea TV
Vicepreşedintele PRM Lucian Bolcaş a declarat că nominalizarea lui Cătălin Predoiu pentru Ministerul Justiţiei arată că PNL e în criză întrucât acesta este un bun avocat, dar nu are experienţa necesară pentru portofoliul Justiţiei. În plus, Predoiu e un apropiat al cercurilor lui Valeriu Stoica."Viziunea sa (a lui Cătălin Predoiu - n. red.) generală cu privire la problemele de justiţie şi lipsa sa de experienţă administrativă mi se par dezarmante", a spus Bolcaş, explicând că din această cauză Predoiu nu se califică pentru portofoliul Justiţiei, deşi "este un distins avocat, iar specializarea sa în drept valutar este cunoscută".
În ceea ce priveşte nominalizarea lui Cătălin Marian Predoiu la acest portofoliu, Ponta are dubii că o persoană fără sprijin politic va reuşi să facă ceva, mai ales în condiţii de campanie electorală.
Sursa: Realitatea TV
Punctele de vedere exprimate în acest articol sunt opinii personale si nu reprezintă pozitii oficiale ale instituțiilor publice sau private cu care autorul are relații contractuale.
1. Guvernarea presupune promovarea unor proiecte si valori politice. Valorile politice sunt sustinute public de politicieni iar, prin confruntarea politica, politicienii castiga alegerile si sprijinul cetatenilor. Apoi, acestia sunt evaluati de catre cetateni in functie de cum isi respecta promisiunile electorale. In politica, raspunderea apartine politicienilor si nu tehnocratilor.
2. Un tehnocrat poate gestiona, cel mult, problemele curente dar nu are sprijinul politic necesar adoptarii unor masuri de reforma. Un tehnocrat nu a trecut testul expunerii publice si al alegerilor democratice de aceea nu poate realiza reforme.
3. Un tehnocrat nu are abilitatile de convingerere si de negociere ale unui politician profesionist. Timpul petrecut de catre politician in spatiul public ii permite acestuia sa isi consolideze punctele de vedere, sa caute aliati si sa fie capabil sa sutina, in fata opozitiei, asumandu-si raspunderea, anumite proiecte politice. Un politician este capabil sa isi asume si sa gestioneze conflicte politice. Un tehnocrat va incerca sa impace toate partile, va renunta la proiecte ambitioase pentru a mentine status-quo-ul, va evita conflictele si va amana rezolvarea problemelor. Un tehnocrat nu este la fel de puternic ca un politician profesionist.
Daca acceptam argumentele, se poate afirma ca solutia unui tehnocrat la Ministerul Justitiei este in avantajul lui Traian Basescu (chiar si numai daca privim imaginile televizate) si in dezavantajul lui Calin Popescu Tariceanu. Status-quo-ul de la justitie (inclusiv prevederile din coduri) se va mentine. Cine are de castigat de pe urma situatiei existente va castiga si in viitor. Iar acela nu este Primul-Ministru. Proiectele de modificare a codurilor (penal si de procedura penala) vor stagna.
Chiar daca decizia de numire a unui tehocrat salveaza aparentele, acest guvern transmite public mesajul ca si-a epuizat capacitatea de reforma si ca lasa in sarcina viitorului guvern rezolvarea problemelor justitiei. Solutia permite supravietuirea guvernului dar, in acelasi timp, inchide definitiv capacitatea de actiune a actualului guvern.
Alegerile anticipate devin, din ce in ce mai mult, o alternativa demna de luat in seama iar conflictul politic dintre Traian Basescu si Calin Popescu Tariceanu se incheie definitiv in favoarea primului.
Iata declaratia lui Mircea Geoana:
"Mi-e teamă că până va învăţa coridoarele din Ministerul Justiţiei, mandatul Guvernului Tăriceanu va fi finalizat".
De asemenea, în opinia lui Mircea Geoană, Norica Nicolai ar fi fost mai potrivită pentru portofoliul Justiţiei decât Cătălin Predoiu. "Numirea unui ministru al Justiţiei, doar pentru a avea un ministru, nu rezolvă probleme de fond pe care le avem la Bruxelles", a adăugat el.
Sursa: Realitatea TV
Vicepreşedintele PRM Lucian Bolcaş a declarat că nominalizarea lui Cătălin Predoiu pentru Ministerul Justiţiei arată că PNL e în criză întrucât acesta este un bun avocat, dar nu are experienţa necesară pentru portofoliul Justiţiei. În plus, Predoiu e un apropiat al cercurilor lui Valeriu Stoica."Viziunea sa (a lui Cătălin Predoiu - n. red.) generală cu privire la problemele de justiţie şi lipsa sa de experienţă administrativă mi se par dezarmante", a spus Bolcaş, explicând că din această cauză Predoiu nu se califică pentru portofoliul Justiţiei, deşi "este un distins avocat, iar specializarea sa în drept valutar este cunoscută".
În ceea ce priveşte nominalizarea lui Cătălin Marian Predoiu la acest portofoliu, Ponta are dubii că o persoană fără sprijin politic va reuşi să facă ceva, mai ales în condiţii de campanie electorală.
Sursa: Realitatea TV
Punctele de vedere exprimate în acest articol sunt opinii personale si nu reprezintă pozitii oficiale ale instituțiilor publice sau private cu care autorul are relații contractuale.
despre coruptie
Acuzaţiile de corupţie, unele întemeiate, altele mai puţin, s-au succedat neîntrerupt în cei 19 ani de tranziţie ai României. Utilizarea excesivă a acuzaţiilor de corupţie în scopuri politice devalorizează şi aruncă în derizoriu fenomenul. Până la urmă toţi sunt pătaţi, nu-i aşa? O asemenea percepţie hrăneşte alternativele antisistem, determină dezinteres şi cinism din partea cetăţenilor şi a funcţionarilor publici. Nu în ultimul rând, o utilizare iresponsabilă a retoricii anticorupţie poate aduce prejudicii serioase unor persoane nevinovate. Mai nou, există voci care afirmă că şi instituţiile anticorupţie, precum Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) sau Parchetul, sunt utilizate politic drept sperietoare şi instrumente de şantaj. O asemenea practică este mai dăunătoare decât practica simplelor acuzaţii de corupţie. Dosarele inventate distrug mai mult decât vorbele mincinoase. Independenţa magistraţilor este, în primul rând, o garanţie împotriva dictaturii.
Lupta serioasă anticorupţie se face prin intermediul instituţiilor statului de drept, acceptând prezumţia de nevinovăţie, şi pe bază de dovezi, pentru că fenomenul corupţiei are multiple consecinţe negative dovedite: descurajează investiţiile străine, încurajează investiţiile în lucrări publice neproductive, inhibă inovaţia şi eficienţă (firmele private îşi vor consuma timpul pentru a identifica căi de ocolire a legilor şi de a extrage rente sau pentru a se împrieteni cu cât mai mulţi politicieni şi funcţionari publici în loc să identifice noi produse şi căi de a îmbunătăţi situaţia clienţilor). Într-un cuvânt corupţia înseamnă scădere economică şi, astfel, sărăcie.
Lupta serioasă anticorupţie se face prin intermediul instituţiilor statului de drept, acceptând prezumţia de nevinovăţie, şi pe bază de dovezi, pentru că fenomenul corupţiei are multiple consecinţe negative dovedite: descurajează investiţiile străine, încurajează investiţiile în lucrări publice neproductive, inhibă inovaţia şi eficienţă (firmele private îşi vor consuma timpul pentru a identifica căi de ocolire a legilor şi de a extrage rente sau pentru a se împrieteni cu cât mai mulţi politicieni şi funcţionari publici în loc să identifice noi produse şi căi de a îmbunătăţi situaţia clienţilor). Într-un cuvânt corupţia înseamnă scădere economică şi, astfel, sărăcie.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
