Punctele de vedere exprimate în acest articol sunt opinii personale si nu reprezintă pozitii oficiale ale instituțiilor publice sau private cu care autorul are relații contractuale.
Cei care au fost omisi din prima lista si nu au solicitat subiect prin e-mail se regasesc pe lista de mai jos:
http://www.uploaddocuments.com/index.php?page=getfile&id=z7uax8533q1p3rj9ub62x8xoa
Multa bafta!
miercuri, 30 aprilie 2008
marți, 29 aprilie 2008
Subiecte examen CPA
Punctele de vedere exprimate în acest articol sunt opinii personale si nu reprezintă pozitii oficiale ale instituțiilor publice sau private cu care autorul are relații contractuale.
Fiecare dintre studentii inscrisi la cursul CPA are alocat un subiect. Pentru a vizualiza subiectul dvs. accesati linkul: http://www.uploaddocuments.com/index.php?page=getfile&id=6pybykshdytduqlo8exw6ivyn
Pe cei care nu se regasesc in lista de studenti, ii rog sa ma contacteze pentru a primi subiectul. Neclaritatile vor fi discutate la primul curs. Imi puteti adresa intrebari prin e-mail.
Multa bafta!
Fiecare dintre studentii inscrisi la cursul CPA are alocat un subiect. Pentru a vizualiza subiectul dvs. accesati linkul: http://www.uploaddocuments.com/index.php?page=getfile&id=6pybykshdytduqlo8exw6ivyn
Pe cei care nu se regasesc in lista de studenti, ii rog sa ma contacteze pentru a primi subiectul. Neclaritatile vor fi discutate la primul curs. Imi puteti adresa intrebari prin e-mail.
Multa bafta!
miercuri, 23 aprilie 2008
Seminariile CPA de miercuri, 23 aprilie nu se tin
Punctele de vedere exprimate în acest articol sunt opinii personale si nu reprezintă pozitii oficiale ale institutiilor publice sau private cu care autorul are relatii contractuale.
Urmatoarea intalnire va avea loc luni, 5 mai 2008. Sarbatori Fericite!
Urmatoarea intalnire va avea loc luni, 5 mai 2008. Sarbatori Fericite!
marți, 8 aprilie 2008
Decizii contradictorii ale Curtii Constitutionale a Romaniei (CCR)
Punctele de vedere exprimate în acest articol sunt opinii personale si nu reprezintă pozitii oficiale ale instituțiilor publice sau private cu care autorul are relații contractuale.
Ce fel de meci se joaca in interiorul Curtii Constitutionale? Meciul intre Basescu si Tariceanu. Analizez mai jos doua cazuri in care Curtea Constitutionala isi contrazice propriile decizii, si asta in mai putin de un an. O dovada mai mult decat elocventa a haosului care domneste in institutie şi pentru care o demisie este mai mult decat necesara.
1. Presedintele Curtii Constitutionale interpreteaza decizii inca nemotivate ale CCR.
Curtea Constituţională (CC) a constatat, în 10 martie, existenţa unui conflict juridic între Ministerul Public şi Parlament în legătură cu procedura de urmat în cazul cererilor referitoare la urmărirea penală a membrilor şi foştilor membri ai Guvernului pentru fapte comise în timpul mandatelor.
Procedura de urmat in cazul urmarii penale a ministrilor era clar prevazuta in Legea nr. 115/1999 privind raspunderea ministeriala, la art. 16.
Acest articol instituia o comisie speciala pe langa Presedintele Romaniei pentru analiza sesizarilor cu privire la savarsirea unei infractiuni in exercitiul functiei de catre membrii guvernului. Alineatele 1 - 6 ale art. 16 se refereau la modul de functionare al comisiei speciale.
In plus fata de aceste prevederi, art. 16 continea si alineatul 7 care prevedea: „Daca membrul Guvernului pentru care Presedintele Romaniei a cerut urmarirea penala este si deputat si senator, ministrul justitiei, sau, dupa caz, primul-ministru va solicita Camerei competente sa declanseze procedura de adoptare a cererii de incepere a urmaririi penale”.
In acord cu alin. 7, al art. 16, cele doua Camere au introdus in regulamentele proprii proceduri privind cererile de incepere a urmaririi penale a ministrilor care au si calitatea de deputat si senator.
Acest sistem a functionat pana in data de 12.12.2007, cand s-a publicat in Monitorul Oficial Decizia nr. 1133/2007 a CCR care declara art. 16 al Legii nr. 115/1999 drept neconstitutional. Motivatia deciziei de neconstitutionalitate facea referire doar la existenta comisiei speciale de pe langa Presedintele Romaniei. Decizia 1133/2007 nu argumenta de ce alin. 7 al art. 16 ar fi neconstitutional. Probabil o scapare a Curtii!
In data de 6 decembrie 2007, Presedintele Romaniei il acuza pe Bogdan Olteanu, Presedintele Camerei Deputatilor ca intarzie publicarea Deciziei 1133/2007 a CCR: „Oprirea de la publicarea de către Monitorul Oficial a deciziei Curţii Constituţionale blochează exercitarea prerogativelor constituţionale ale preşedintelui României, de a lua o decizie cu privire la situaţia dosarelor” a opt ministrii sau fosti ministri.
http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=9447&_PRID=ag
In final, raspunzand solicitarii DNA de incepere a urmaririi penale a 8 ministri, Presedintele Romaniei, in data de 16 ianuarie 2008, a avizat favorabil cererile DNA.
Unii dintre cei 8 ministri detin insa si calitatea de deputat sau senator. Astfel, apare problema necesitatii unor avize favorabile si din partea Camerei Deputatilor sau Senatului, in conditiile in care Constitutia Romaniei spune, la art. 109, ca „Numai Camera Deputaţilor, Senatul şi Preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor.”. Cu alte cuvinte, Constitutia prevede o procedura separata pentru ministrii care sunt si deputati sau senatori. Exact ceea ce era explicat la alin. 7 al art. 16 din Legea nr. 115/1999 dar care a fost, din greseala, declarat neconstitutional.
Pentru a lamuri aceasta problema nou aparuta, presedintii celor doua Camere si presedintele CSM solicita o rezolvare a problemei din partea CCR.
Prin decizia din data de 10 martie 2008, Curtea Constitutionala spune ca avizul Presedintelui nu este suficient pentru inceperea urmaririi penale a unui membru al guvernului care detine si calitatea de deputat si senator. Pentru acestia din urma, „Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va sesiza Camera Deputaţilor sau Senatul, după caz, pentru a cere urmărirea penală a membrilor şi foştilor membri ai Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor şi care, la data sesizării, au şi calitatea de deputat sau de senator”. Se revine astfel la procedura declarata fara motiv, cu doar cateva luni in urma, neconstitutionala. Buna sau rea, aceasta este procedura corecta constitutional.
Decizia CCR din 10 martie nu aduce nimic nou ci doar vine sa explice un mecanism constitutional deja existent.
In urma reconfirmarii din partea Curtii a prevederilor constitutionale, in loc sa respecte Constitutia Romaniei si ceara Parlamentului inceperea urmaririi penale pentru ministrii care detin si calitatea de deputat sau senator, parchetul argumentează ca decizia CCR nu se aplica decat pentru viitor, nu si pentru o parte din lotul celor 8, ca si cum un articol din Constitutie se aplica doar dupa ce Curtea Constitutionala il declara constitutional.
Pentru ca absurdul sa devina demn de luat in considerare, presedintele CCR explica faptul ca decizia nepublicata inca nu se aplica retroactiv, astfel ca, in cazul parlamentarilor Adrian Nastase - fost premier, Miron Mitrea si Codrut Seres - fosti ministri, Paul Pacuraru -ministru, Parchetul nu este obligat sa trimita cererea de aviz pentru declansarea urmaririi penale catre Camera Deputatilor sau Senat.
O mostra de contradictii si balbaieli care au legatura cu politica si nu cu legea. Si in fond, ati putea intreba, de ce ne intereseaza? Acum aceste absurditati s-ar putea sa nu ne intereseze. S-ar putea ca spectacolul de circ sa fie mai important. Dar peste 2 ani, toti acesti ministri vor castiga procesele de coruptie in instanta tocmai pe baza argumentului ca au fost anchetati ilegal. Si ne vom plange iarasi ca avem coruptie fara corupti si ca nimeni nu a patit niciodata nimic. Acesta scenariu s-a mai repetat in ultimii ani!!
2. Doi judecatori ai Curtii, prof.univ.dr. Tudorel Toader si Puşkáş Valentin Zoltán, intr-o opinie separata, ne demonstreaza ca o decizie a CCR, decizie vitala pentru democratia din Romania, adauga la Constitutie, contrazice o decizie anterioara si nu are temei legal.
„În dezacord cu opinia majoritara, apreciem ca solutia adoptata reprezinta o nejustificata indepartare de la rezolvarile cu valoare de principiu constitutional, adoptate prin Decizia nr.356 din 5 aprilie 2007, publicata în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.322 din 14 mai 2007, referitoare la numirea domnului Adrian Mihai Cioroianu in functia de ministru al afacerilor externe, o completare la Constitutie si in acelasi timp un pas semnificativ de la republica semiprezidentială spre o republica prezidentială”.
Decizie CCR Norica Nicolai
http://www.scribd.com/doc/13239044/Decizie-Nicolai
Decizie CCR Cioroianu
http://www.scribd.com/doc/13239031/Decizie-Cioroianu
Haos placut!
Ce fel de meci se joaca in interiorul Curtii Constitutionale? Meciul intre Basescu si Tariceanu. Analizez mai jos doua cazuri in care Curtea Constitutionala isi contrazice propriile decizii, si asta in mai putin de un an. O dovada mai mult decat elocventa a haosului care domneste in institutie şi pentru care o demisie este mai mult decat necesara.
1. Presedintele Curtii Constitutionale interpreteaza decizii inca nemotivate ale CCR.
Curtea Constituţională (CC) a constatat, în 10 martie, existenţa unui conflict juridic între Ministerul Public şi Parlament în legătură cu procedura de urmat în cazul cererilor referitoare la urmărirea penală a membrilor şi foştilor membri ai Guvernului pentru fapte comise în timpul mandatelor.
Procedura de urmat in cazul urmarii penale a ministrilor era clar prevazuta in Legea nr. 115/1999 privind raspunderea ministeriala, la art. 16.
Acest articol instituia o comisie speciala pe langa Presedintele Romaniei pentru analiza sesizarilor cu privire la savarsirea unei infractiuni in exercitiul functiei de catre membrii guvernului. Alineatele 1 - 6 ale art. 16 se refereau la modul de functionare al comisiei speciale.
In plus fata de aceste prevederi, art. 16 continea si alineatul 7 care prevedea: „Daca membrul Guvernului pentru care Presedintele Romaniei a cerut urmarirea penala este si deputat si senator, ministrul justitiei, sau, dupa caz, primul-ministru va solicita Camerei competente sa declanseze procedura de adoptare a cererii de incepere a urmaririi penale”.
In acord cu alin. 7, al art. 16, cele doua Camere au introdus in regulamentele proprii proceduri privind cererile de incepere a urmaririi penale a ministrilor care au si calitatea de deputat si senator.
Acest sistem a functionat pana in data de 12.12.2007, cand s-a publicat in Monitorul Oficial Decizia nr. 1133/2007 a CCR care declara art. 16 al Legii nr. 115/1999 drept neconstitutional. Motivatia deciziei de neconstitutionalitate facea referire doar la existenta comisiei speciale de pe langa Presedintele Romaniei. Decizia 1133/2007 nu argumenta de ce alin. 7 al art. 16 ar fi neconstitutional. Probabil o scapare a Curtii!
In data de 6 decembrie 2007, Presedintele Romaniei il acuza pe Bogdan Olteanu, Presedintele Camerei Deputatilor ca intarzie publicarea Deciziei 1133/2007 a CCR: „Oprirea de la publicarea de către Monitorul Oficial a deciziei Curţii Constituţionale blochează exercitarea prerogativelor constituţionale ale preşedintelui României, de a lua o decizie cu privire la situaţia dosarelor” a opt ministrii sau fosti ministri.
http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=9447&_PRID=ag
In final, raspunzand solicitarii DNA de incepere a urmaririi penale a 8 ministri, Presedintele Romaniei, in data de 16 ianuarie 2008, a avizat favorabil cererile DNA.
Unii dintre cei 8 ministri detin insa si calitatea de deputat sau senator. Astfel, apare problema necesitatii unor avize favorabile si din partea Camerei Deputatilor sau Senatului, in conditiile in care Constitutia Romaniei spune, la art. 109, ca „Numai Camera Deputaţilor, Senatul şi Preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor.”. Cu alte cuvinte, Constitutia prevede o procedura separata pentru ministrii care sunt si deputati sau senatori. Exact ceea ce era explicat la alin. 7 al art. 16 din Legea nr. 115/1999 dar care a fost, din greseala, declarat neconstitutional.
Pentru a lamuri aceasta problema nou aparuta, presedintii celor doua Camere si presedintele CSM solicita o rezolvare a problemei din partea CCR.
Prin decizia din data de 10 martie 2008, Curtea Constitutionala spune ca avizul Presedintelui nu este suficient pentru inceperea urmaririi penale a unui membru al guvernului care detine si calitatea de deputat si senator. Pentru acestia din urma, „Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va sesiza Camera Deputaţilor sau Senatul, după caz, pentru a cere urmărirea penală a membrilor şi foştilor membri ai Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor şi care, la data sesizării, au şi calitatea de deputat sau de senator”. Se revine astfel la procedura declarata fara motiv, cu doar cateva luni in urma, neconstitutionala. Buna sau rea, aceasta este procedura corecta constitutional.
Decizia CCR din 10 martie nu aduce nimic nou ci doar vine sa explice un mecanism constitutional deja existent.
In urma reconfirmarii din partea Curtii a prevederilor constitutionale, in loc sa respecte Constitutia Romaniei si ceara Parlamentului inceperea urmaririi penale pentru ministrii care detin si calitatea de deputat sau senator, parchetul argumentează ca decizia CCR nu se aplica decat pentru viitor, nu si pentru o parte din lotul celor 8, ca si cum un articol din Constitutie se aplica doar dupa ce Curtea Constitutionala il declara constitutional.
Pentru ca absurdul sa devina demn de luat in considerare, presedintele CCR explica faptul ca decizia nepublicata inca nu se aplica retroactiv, astfel ca, in cazul parlamentarilor Adrian Nastase - fost premier, Miron Mitrea si Codrut Seres - fosti ministri, Paul Pacuraru -ministru, Parchetul nu este obligat sa trimita cererea de aviz pentru declansarea urmaririi penale catre Camera Deputatilor sau Senat.
O mostra de contradictii si balbaieli care au legatura cu politica si nu cu legea. Si in fond, ati putea intreba, de ce ne intereseaza? Acum aceste absurditati s-ar putea sa nu ne intereseze. S-ar putea ca spectacolul de circ sa fie mai important. Dar peste 2 ani, toti acesti ministri vor castiga procesele de coruptie in instanta tocmai pe baza argumentului ca au fost anchetati ilegal. Si ne vom plange iarasi ca avem coruptie fara corupti si ca nimeni nu a patit niciodata nimic. Acesta scenariu s-a mai repetat in ultimii ani!!
2. Doi judecatori ai Curtii, prof.univ.dr. Tudorel Toader si Puşkáş Valentin Zoltán, intr-o opinie separata, ne demonstreaza ca o decizie a CCR, decizie vitala pentru democratia din Romania, adauga la Constitutie, contrazice o decizie anterioara si nu are temei legal.
„În dezacord cu opinia majoritara, apreciem ca solutia adoptata reprezinta o nejustificata indepartare de la rezolvarile cu valoare de principiu constitutional, adoptate prin Decizia nr.356 din 5 aprilie 2007, publicata în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.322 din 14 mai 2007, referitoare la numirea domnului Adrian Mihai Cioroianu in functia de ministru al afacerilor externe, o completare la Constitutie si in acelasi timp un pas semnificativ de la republica semiprezidentială spre o republica prezidentială”.
Decizie CCR Norica Nicolai
http://www.scribd.com/doc/13239044/Decizie-Nicolai
Decizie CCR Cioroianu
http://www.scribd.com/doc/13239031/Decizie-Cioroianu
Haos placut!
duminică, 6 aprilie 2008
DNA vs. CSM
Punctele de vedere exprimate în acest articol sunt opinii personale si nu reprezintă pozitii oficiale ale instituțiilor publice sau private cu care autorul are relații contractuale.
Doar DNA ar fi putut oferi presei filmul cu Remes si Muresan
Inspectia Judiciara a CSM a constatat ca "Scurtmetrajul şpăgii Mureşan – Remeş" a fost realizat si multiplicat de DNA, afirma Cotidianul (26.03.2008) si Jurnalul National (27.03.2008).
Conform documentului Inspectiei Judiciare a CSM, care a ajuns in mass-media: „nu se poate stabili, fara dubiu, persoana care a multiplicat si transmis catre terti imaginile scurtmetrajului spagii Muresan-Remes, fiind certa doar posibilitatea de multiplicare a montajului audio-video, atit in cadrul Serviciului Tehnic, cit si in incinta sediului central al DNA“.
Imaginile difuzate de TVR pe 10 octombrie 2007 ar fi fost realizate, conform Inspectiei CSM, de Serviciul Tehnic al DNA in perioada 7 octombrie, ora 19.00 - 8 octombrie, ora 11.00.
DNA l-a sesizat in 8 octombrie 2007 pe presedintele Traian Basescu pentru ca acesta sa ceara urmarirea penala fata de Decebal Traian Remes, asa cum confirma adresa Administratiei Prezidentiale (disponibila accesand linkul de mai jos).
Nota Inspectiei Judiciare mai adauga:
"La nivelul DNA nu exista norme care sa reglementeze in concret modul de inregistrare, copiere, multiplicare sau distrugere a inregistrarilor audio-video prin care sa fie concretizate dispozitiile cu caracter general ale Codului de procedura penala".
De ce informatiile nu s-au scurs de la judecatori?
Judecatorii nu sunt vinovati pentru ca inregistrarile nu s-au aflat nici un moment in custodia judecatorilor, ci acestia le-au vizionat in prezenta procurorilor anticoruptie, sustine Cotidianul citand din raportul Inspectiei Judiciare.
De ce informatiile nu s-au scurs de la Administratia Prezidentiala?
Inspectia CSM a decis si ca Traian Basescu, caruia DNA i-a cerut avizul pentru urmarirea penala impotriva lui Remes, ar fi exonerat de banuiala ca ar fi difuzat acele imagini. Inspectorii au argumentat ca presedintele a declarat public, in 11 octombrie, ca dosarul „Palinca si caltabosii“ a fost depus in fisetul sau si ca nu ar fi fost copiat si difuzat de la Cotroceni.
DNA protesteaza
Intr-un comunicat de presa DNA (26 martie 2008) subliniază: "Precizăm că, în timp ce documentul a ajuns în presă, Inspecţia Judiciară a CSM nu a transmis pe cale oficială Direcţiei Naţionale Anticorupţie nota respectivă - care vizează în mod direct aspecte din activitatea instituţiei". DNA sustine ca documentul nu e public si ca avem de-a face cu o "încercare de manipulare şi dezinformare a opiniei publice şi, eventual, chiar de influenţare a deciziei Plenului CSM". In acelasi comunicat de presa se anunta ca "Nota urma să fie dezbătută în şedinţa Plenului CSM din data de 20 martie 2008, dar dezbaterile (in CSM, ale notei care nu fusese transmisa oficial DNA - n.a.) au fost amânate ca urmare a obiecţiunilor formulate de DNA faţă de conţinutul notei". Cu alte cuvinte, nota a ajuns neoficial la DNA inainte de 20 martie 2008 iar DNA a adus obiectii la un document neoficial. Ciudat!
CSM a amanat discutarea notei la o data neprecizata.
Un comentariu anonim pe pagina de Internet a ziarului Cotidianul sugera o premeditare:
"misterfox 30-Mar-2008 21:35
The President Vasesque,,,
Nici usturoi nu a mancat, nici gura nu-i miroase... Poate sa fie martzienii de vina.Caci numai de la ei putea primi D-na Colonel Culcer filmuletul vizionat , pe baza de convocator , la Freedom House , the day before. Uite pista asta nu a fost nici macar abordata de catre deontologi , desi le este foarte bine cunoscuta....Omerta ! "
Concluzii
1. Imaginile de la TVR contineau si inregistrari telefonice. Cine a facut acele inregistrari? Am intrebat SRI daca filmul de la TVR provenea de la ei si au raspuns ca "este exclus ca în cadrul instituţiei să fie gestionate "probe judiciare" de genul celor menţionate de dumneavoastră". Vezi tot raspunsul SRI accesand linkul de mai jos. Dar inregistrarile telefonice...?
2. Difuzarea imaginilor a fost premeditata de un grup interesat de telejustitie.
3. Daca CSM aproba nota inspectiei judiciare in forma "scursa" public, Daniel Morar trebuie sa isi asume raspunderea si sa demisioneze. Adoptarea notei de catre CSM echivaleaza cu recunoasterea publica a lipsei de capacitate manageriala a conducerii DNA de a gestiona informatiile clasificate. Iar cand este vorba de un management defectuos, liderul institutiei trebuie sa faca un pas inapoi. Daca, nici de aceasta data, nimeni nu este vinovat si nimeni nu isi asuma raspunderea pentru scurgerile de informatii, imaginea justitiei va fi grav afectata.
4. Justitia continua sa fie utilizata politic in absenta unei atitudini mai active din partea CSM. Scurgerea catre presa a notei inspectiei judiciare dovedeste fragilitatea CSM.
Surse:
http://www.jurnalul.ro/articole/120711/verdict-csm---filmuletul-cu-remes-multiplicat-la-dna
http://www.cotidianul.ro/caltabosii_lui_remes_incaiera_csm_cu_dna-41912.html
http://www.ziare.com/DNA_a_formulat_obiectii_la_raportul_Inspectiei_CSM_in_cazul_Muresan_Remes-275288.html
http://www.ziua.net/news.php?data=2008-03-26&id=4962
Raspunsul SRI
http://www.scribd.com/doc/13238962/Sri
Raspunsul CSM
http://www.scribd.com/doc/13238970/Csm
Raspunsul Administratiei Prezidentiale
http://www.scribd.com/doc/13238973/Pres-Ed-in-Tie
Doar DNA ar fi putut oferi presei filmul cu Remes si Muresan
Inspectia Judiciara a CSM a constatat ca "Scurtmetrajul şpăgii Mureşan – Remeş" a fost realizat si multiplicat de DNA, afirma Cotidianul (26.03.2008) si Jurnalul National (27.03.2008).
Conform documentului Inspectiei Judiciare a CSM, care a ajuns in mass-media: „nu se poate stabili, fara dubiu, persoana care a multiplicat si transmis catre terti imaginile scurtmetrajului spagii Muresan-Remes, fiind certa doar posibilitatea de multiplicare a montajului audio-video, atit in cadrul Serviciului Tehnic, cit si in incinta sediului central al DNA“.
Imaginile difuzate de TVR pe 10 octombrie 2007 ar fi fost realizate, conform Inspectiei CSM, de Serviciul Tehnic al DNA in perioada 7 octombrie, ora 19.00 - 8 octombrie, ora 11.00.
DNA l-a sesizat in 8 octombrie 2007 pe presedintele Traian Basescu pentru ca acesta sa ceara urmarirea penala fata de Decebal Traian Remes, asa cum confirma adresa Administratiei Prezidentiale (disponibila accesand linkul de mai jos).
Nota Inspectiei Judiciare mai adauga:
"La nivelul DNA nu exista norme care sa reglementeze in concret modul de inregistrare, copiere, multiplicare sau distrugere a inregistrarilor audio-video prin care sa fie concretizate dispozitiile cu caracter general ale Codului de procedura penala".
De ce informatiile nu s-au scurs de la judecatori?
Judecatorii nu sunt vinovati pentru ca inregistrarile nu s-au aflat nici un moment in custodia judecatorilor, ci acestia le-au vizionat in prezenta procurorilor anticoruptie, sustine Cotidianul citand din raportul Inspectiei Judiciare.
De ce informatiile nu s-au scurs de la Administratia Prezidentiala?
Inspectia CSM a decis si ca Traian Basescu, caruia DNA i-a cerut avizul pentru urmarirea penala impotriva lui Remes, ar fi exonerat de banuiala ca ar fi difuzat acele imagini. Inspectorii au argumentat ca presedintele a declarat public, in 11 octombrie, ca dosarul „Palinca si caltabosii“ a fost depus in fisetul sau si ca nu ar fi fost copiat si difuzat de la Cotroceni.
DNA protesteaza
Intr-un comunicat de presa DNA (26 martie 2008) subliniază: "Precizăm că, în timp ce documentul a ajuns în presă, Inspecţia Judiciară a CSM nu a transmis pe cale oficială Direcţiei Naţionale Anticorupţie nota respectivă - care vizează în mod direct aspecte din activitatea instituţiei". DNA sustine ca documentul nu e public si ca avem de-a face cu o "încercare de manipulare şi dezinformare a opiniei publice şi, eventual, chiar de influenţare a deciziei Plenului CSM". In acelasi comunicat de presa se anunta ca "Nota urma să fie dezbătută în şedinţa Plenului CSM din data de 20 martie 2008, dar dezbaterile (in CSM, ale notei care nu fusese transmisa oficial DNA - n.a.) au fost amânate ca urmare a obiecţiunilor formulate de DNA faţă de conţinutul notei". Cu alte cuvinte, nota a ajuns neoficial la DNA inainte de 20 martie 2008 iar DNA a adus obiectii la un document neoficial. Ciudat!
CSM a amanat discutarea notei la o data neprecizata.
Un comentariu anonim pe pagina de Internet a ziarului Cotidianul sugera o premeditare:
"misterfox 30-Mar-2008 21:35
The President Vasesque,,,
Nici usturoi nu a mancat, nici gura nu-i miroase... Poate sa fie martzienii de vina.Caci numai de la ei putea primi D-na Colonel Culcer filmuletul vizionat , pe baza de convocator , la Freedom House , the day before. Uite pista asta nu a fost nici macar abordata de catre deontologi , desi le este foarte bine cunoscuta....Omerta ! "
Concluzii
1. Imaginile de la TVR contineau si inregistrari telefonice. Cine a facut acele inregistrari? Am intrebat SRI daca filmul de la TVR provenea de la ei si au raspuns ca "este exclus ca în cadrul instituţiei să fie gestionate "probe judiciare" de genul celor menţionate de dumneavoastră". Vezi tot raspunsul SRI accesand linkul de mai jos. Dar inregistrarile telefonice...?
2. Difuzarea imaginilor a fost premeditata de un grup interesat de telejustitie.
3. Daca CSM aproba nota inspectiei judiciare in forma "scursa" public, Daniel Morar trebuie sa isi asume raspunderea si sa demisioneze. Adoptarea notei de catre CSM echivaleaza cu recunoasterea publica a lipsei de capacitate manageriala a conducerii DNA de a gestiona informatiile clasificate. Iar cand este vorba de un management defectuos, liderul institutiei trebuie sa faca un pas inapoi. Daca, nici de aceasta data, nimeni nu este vinovat si nimeni nu isi asuma raspunderea pentru scurgerile de informatii, imaginea justitiei va fi grav afectata.
4. Justitia continua sa fie utilizata politic in absenta unei atitudini mai active din partea CSM. Scurgerea catre presa a notei inspectiei judiciare dovedeste fragilitatea CSM.
Surse:
http://www.jurnalul.ro/articole/120711/verdict-csm---filmuletul-cu-remes-multiplicat-la-dna
http://www.cotidianul.ro/caltabosii_lui_remes_incaiera_csm_cu_dna-41912.html
http://www.ziare.com/DNA_a_formulat_obiectii_la_raportul_Inspectiei_CSM_in_cazul_Muresan_Remes-275288.html
http://www.ziua.net/news.php?data=2008-03-26&id=4962
Raspunsul SRI
http://www.scribd.com/doc/13238962/Sri
Raspunsul CSM
http://www.scribd.com/doc/13238970/Csm
Raspunsul Administratiei Prezidentiale
http://www.scribd.com/doc/13238973/Pres-Ed-in-Tie
sâmbătă, 1 martie 2008
coruptie si management public
Doresc sa va semnalez aparitia, la editura Polirom, a volumului "Management public in Romania", coordonat de Mihai Paunescu. La capitolul IV al volumului veti putea citi articolul "Coruptie si management public", redactat de autorul blogului. Astept reactii!
http://www.gardianul.ro/2008/03/08/societate-c12/aparitie_editoriala_de_la_sistemul_medical_comunist_la_politicile_de_reforma_ale_tranzitiei-s110391.html
Punctele de vedere exprimate în acest articol sunt opinii personale si nu reprezintă pozitii oficiale ale instituțiilor publice sau private cu care autorul are relații contractuale.
http://www.gardianul.ro/2008/03/08/societate-c12/aparitie_editoriala_de_la_sistemul_medical_comunist_la_politicile_de_reforma_ale_tranzitiei-s110391.html
Punctele de vedere exprimate în acest articol sunt opinii personale si nu reprezintă pozitii oficiale ale instituțiilor publice sau private cu care autorul are relații contractuale.
politicieni si tehnocrati
Inca o criza politica (cea privind Ministrul Justitiei) s-a rezolvat prin numirea unui tehnocrat (Catalin Marian Predoiu). Desi poate parea o solutie pozitiva, consider ca, intr-o democratie, functiile politice trebuie ocupate de politicieni profesionisti. Iata cateva argumente:
1. Guvernarea presupune promovarea unor proiecte si valori politice. Valorile politice sunt sustinute public de politicieni iar, prin confruntarea politica, politicienii castiga alegerile si sprijinul cetatenilor. Apoi, acestia sunt evaluati de catre cetateni in functie de cum isi respecta promisiunile electorale. In politica, raspunderea apartine politicienilor si nu tehnocratilor.
2. Un tehnocrat poate gestiona, cel mult, problemele curente dar nu are sprijinul politic necesar adoptarii unor masuri de reforma. Un tehnocrat nu a trecut testul expunerii publice si al alegerilor democratice de aceea nu poate realiza reforme.
3. Un tehnocrat nu are abilitatile de convingerere si de negociere ale unui politician profesionist. Timpul petrecut de catre politician in spatiul public ii permite acestuia sa isi consolideze punctele de vedere, sa caute aliati si sa fie capabil sa sutina, in fata opozitiei, asumandu-si raspunderea, anumite proiecte politice. Un politician este capabil sa isi asume si sa gestioneze conflicte politice. Un tehnocrat va incerca sa impace toate partile, va renunta la proiecte ambitioase pentru a mentine status-quo-ul, va evita conflictele si va amana rezolvarea problemelor. Un tehnocrat nu este la fel de puternic ca un politician profesionist.
Daca acceptam argumentele, se poate afirma ca solutia unui tehnocrat la Ministerul Justitiei este in avantajul lui Traian Basescu (chiar si numai daca privim imaginile televizate) si in dezavantajul lui Calin Popescu Tariceanu. Status-quo-ul de la justitie (inclusiv prevederile din coduri) se va mentine. Cine are de castigat de pe urma situatiei existente va castiga si in viitor. Iar acela nu este Primul-Ministru. Proiectele de modificare a codurilor (penal si de procedura penala) vor stagna.
Chiar daca decizia de numire a unui tehocrat salveaza aparentele, acest guvern transmite public mesajul ca si-a epuizat capacitatea de reforma si ca lasa in sarcina viitorului guvern rezolvarea problemelor justitiei. Solutia permite supravietuirea guvernului dar, in acelasi timp, inchide definitiv capacitatea de actiune a actualului guvern.
Alegerile anticipate devin, din ce in ce mai mult, o alternativa demna de luat in seama iar conflictul politic dintre Traian Basescu si Calin Popescu Tariceanu se incheie definitiv in favoarea primului.
Iata declaratia lui Mircea Geoana:
"Mi-e teamă că până va învăţa coridoarele din Ministerul Justiţiei, mandatul Guvernului Tăriceanu va fi finalizat".
De asemenea, în opinia lui Mircea Geoană, Norica Nicolai ar fi fost mai potrivită pentru portofoliul Justiţiei decât Cătălin Predoiu. "Numirea unui ministru al Justiţiei, doar pentru a avea un ministru, nu rezolvă probleme de fond pe care le avem la Bruxelles", a adăugat el.
Sursa: Realitatea TV
Vicepreşedintele PRM Lucian Bolcaş a declarat că nominalizarea lui Cătălin Predoiu pentru Ministerul Justiţiei arată că PNL e în criză întrucât acesta este un bun avocat, dar nu are experienţa necesară pentru portofoliul Justiţiei. În plus, Predoiu e un apropiat al cercurilor lui Valeriu Stoica."Viziunea sa (a lui Cătălin Predoiu - n. red.) generală cu privire la problemele de justiţie şi lipsa sa de experienţă administrativă mi se par dezarmante", a spus Bolcaş, explicând că din această cauză Predoiu nu se califică pentru portofoliul Justiţiei, deşi "este un distins avocat, iar specializarea sa în drept valutar este cunoscută".
În ceea ce priveşte nominalizarea lui Cătălin Marian Predoiu la acest portofoliu, Ponta are dubii că o persoană fără sprijin politic va reuşi să facă ceva, mai ales în condiţii de campanie electorală.
Sursa: Realitatea TV
Punctele de vedere exprimate în acest articol sunt opinii personale si nu reprezintă pozitii oficiale ale instituțiilor publice sau private cu care autorul are relații contractuale.
1. Guvernarea presupune promovarea unor proiecte si valori politice. Valorile politice sunt sustinute public de politicieni iar, prin confruntarea politica, politicienii castiga alegerile si sprijinul cetatenilor. Apoi, acestia sunt evaluati de catre cetateni in functie de cum isi respecta promisiunile electorale. In politica, raspunderea apartine politicienilor si nu tehnocratilor.
2. Un tehnocrat poate gestiona, cel mult, problemele curente dar nu are sprijinul politic necesar adoptarii unor masuri de reforma. Un tehnocrat nu a trecut testul expunerii publice si al alegerilor democratice de aceea nu poate realiza reforme.
3. Un tehnocrat nu are abilitatile de convingerere si de negociere ale unui politician profesionist. Timpul petrecut de catre politician in spatiul public ii permite acestuia sa isi consolideze punctele de vedere, sa caute aliati si sa fie capabil sa sutina, in fata opozitiei, asumandu-si raspunderea, anumite proiecte politice. Un politician este capabil sa isi asume si sa gestioneze conflicte politice. Un tehnocrat va incerca sa impace toate partile, va renunta la proiecte ambitioase pentru a mentine status-quo-ul, va evita conflictele si va amana rezolvarea problemelor. Un tehnocrat nu este la fel de puternic ca un politician profesionist.
Daca acceptam argumentele, se poate afirma ca solutia unui tehnocrat la Ministerul Justitiei este in avantajul lui Traian Basescu (chiar si numai daca privim imaginile televizate) si in dezavantajul lui Calin Popescu Tariceanu. Status-quo-ul de la justitie (inclusiv prevederile din coduri) se va mentine. Cine are de castigat de pe urma situatiei existente va castiga si in viitor. Iar acela nu este Primul-Ministru. Proiectele de modificare a codurilor (penal si de procedura penala) vor stagna.
Chiar daca decizia de numire a unui tehocrat salveaza aparentele, acest guvern transmite public mesajul ca si-a epuizat capacitatea de reforma si ca lasa in sarcina viitorului guvern rezolvarea problemelor justitiei. Solutia permite supravietuirea guvernului dar, in acelasi timp, inchide definitiv capacitatea de actiune a actualului guvern.
Alegerile anticipate devin, din ce in ce mai mult, o alternativa demna de luat in seama iar conflictul politic dintre Traian Basescu si Calin Popescu Tariceanu se incheie definitiv in favoarea primului.
Iata declaratia lui Mircea Geoana:
"Mi-e teamă că până va învăţa coridoarele din Ministerul Justiţiei, mandatul Guvernului Tăriceanu va fi finalizat".
De asemenea, în opinia lui Mircea Geoană, Norica Nicolai ar fi fost mai potrivită pentru portofoliul Justiţiei decât Cătălin Predoiu. "Numirea unui ministru al Justiţiei, doar pentru a avea un ministru, nu rezolvă probleme de fond pe care le avem la Bruxelles", a adăugat el.
Sursa: Realitatea TV
Vicepreşedintele PRM Lucian Bolcaş a declarat că nominalizarea lui Cătălin Predoiu pentru Ministerul Justiţiei arată că PNL e în criză întrucât acesta este un bun avocat, dar nu are experienţa necesară pentru portofoliul Justiţiei. În plus, Predoiu e un apropiat al cercurilor lui Valeriu Stoica."Viziunea sa (a lui Cătălin Predoiu - n. red.) generală cu privire la problemele de justiţie şi lipsa sa de experienţă administrativă mi se par dezarmante", a spus Bolcaş, explicând că din această cauză Predoiu nu se califică pentru portofoliul Justiţiei, deşi "este un distins avocat, iar specializarea sa în drept valutar este cunoscută".
În ceea ce priveşte nominalizarea lui Cătălin Marian Predoiu la acest portofoliu, Ponta are dubii că o persoană fără sprijin politic va reuşi să facă ceva, mai ales în condiţii de campanie electorală.
Sursa: Realitatea TV
Punctele de vedere exprimate în acest articol sunt opinii personale si nu reprezintă pozitii oficiale ale instituțiilor publice sau private cu care autorul are relații contractuale.
despre coruptie
Acuzaţiile de corupţie, unele întemeiate, altele mai puţin, s-au succedat neîntrerupt în cei 19 ani de tranziţie ai României. Utilizarea excesivă a acuzaţiilor de corupţie în scopuri politice devalorizează şi aruncă în derizoriu fenomenul. Până la urmă toţi sunt pătaţi, nu-i aşa? O asemenea percepţie hrăneşte alternativele antisistem, determină dezinteres şi cinism din partea cetăţenilor şi a funcţionarilor publici. Nu în ultimul rând, o utilizare iresponsabilă a retoricii anticorupţie poate aduce prejudicii serioase unor persoane nevinovate. Mai nou, există voci care afirmă că şi instituţiile anticorupţie, precum Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) sau Parchetul, sunt utilizate politic drept sperietoare şi instrumente de şantaj. O asemenea practică este mai dăunătoare decât practica simplelor acuzaţii de corupţie. Dosarele inventate distrug mai mult decât vorbele mincinoase. Independenţa magistraţilor este, în primul rând, o garanţie împotriva dictaturii.
Lupta serioasă anticorupţie se face prin intermediul instituţiilor statului de drept, acceptând prezumţia de nevinovăţie, şi pe bază de dovezi, pentru că fenomenul corupţiei are multiple consecinţe negative dovedite: descurajează investiţiile străine, încurajează investiţiile în lucrări publice neproductive, inhibă inovaţia şi eficienţă (firmele private îşi vor consuma timpul pentru a identifica căi de ocolire a legilor şi de a extrage rente sau pentru a se împrieteni cu cât mai mulţi politicieni şi funcţionari publici în loc să identifice noi produse şi căi de a îmbunătăţi situaţia clienţilor). Într-un cuvânt corupţia înseamnă scădere economică şi, astfel, sărăcie.
Lupta serioasă anticorupţie se face prin intermediul instituţiilor statului de drept, acceptând prezumţia de nevinovăţie, şi pe bază de dovezi, pentru că fenomenul corupţiei are multiple consecinţe negative dovedite: descurajează investiţiile străine, încurajează investiţiile în lucrări publice neproductive, inhibă inovaţia şi eficienţă (firmele private îşi vor consuma timpul pentru a identifica căi de ocolire a legilor şi de a extrage rente sau pentru a se împrieteni cu cât mai mulţi politicieni şi funcţionari publici în loc să identifice noi produse şi căi de a îmbunătăţi situaţia clienţilor). Într-un cuvânt corupţia înseamnă scădere economică şi, astfel, sărăcie.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
