Decizii contradictorii ale Curtii Constitutionale a Romaniei (CCR)

Punctele de vedere exprimate în acest articol sunt opinii personale si nu reprezintă pozitii oficiale ale instituțiilor publice sau private cu care autorul are relații contractuale.

Ce fel de meci se joaca in interiorul Curtii Constitutionale? Meciul intre Basescu si Tariceanu. Analizez mai jos doua cazuri in care Curtea Constitutionala isi contrazice propriile decizii, si asta in mai putin de un an. O dovada mai mult decat elocventa a haosului care domneste in institutie şi pentru care o demisie este mai mult decat necesara.

1. Presedintele Curtii Constitutionale interpreteaza decizii inca nemotivate ale CCR.

Curtea Constituţională (CC) a constatat, în 10 martie, existenţa unui conflict juridic între Ministerul Public şi Parlament în legătură cu procedura de urmat în cazul cererilor referitoare la urmărirea penală a membrilor şi foştilor membri ai Guvernului pentru fapte comise în timpul mandatelor.
Procedura de urmat in cazul urmarii penale a ministrilor era clar prevazuta in Legea nr. 115/1999 privind raspunderea ministeriala, la art. 16.
Acest articol instituia o comisie speciala pe langa Presedintele Romaniei pentru analiza sesizarilor cu privire la savarsirea unei infractiuni in exercitiul functiei de catre membrii guvernului. Alineatele 1 - 6 ale art. 16 se refereau la modul de functionare al comisiei speciale.
In plus fata de aceste prevederi, art. 16 continea si alineatul 7 care prevedea: „Daca membrul Guvernului pentru care Presedintele Romaniei a cerut urmarirea penala este si deputat si senator, ministrul justitiei, sau, dupa caz, primul-ministru va solicita Camerei competente sa declanseze procedura de adoptare a cererii de incepere a urmaririi penale”.
In acord cu alin. 7, al art. 16, cele doua Camere au introdus in regulamentele proprii proceduri privind cererile de incepere a urmaririi penale a ministrilor care au si calitatea de deputat si senator.
Acest sistem a functionat pana in data de 12.12.2007, cand s-a publicat in Monitorul Oficial Decizia nr. 1133/2007 a CCR care declara art. 16 al Legii nr. 115/1999 drept neconstitutional. Motivatia deciziei de neconstitutionalitate facea referire doar la existenta comisiei speciale de pe langa Presedintele Romaniei. Decizia 1133/2007 nu argumenta de ce alin. 7 al art. 16 ar fi neconstitutional. Probabil o scapare a Curtii!
In data de 6 decembrie 2007, Presedintele Romaniei il acuza pe Bogdan Olteanu, Presedintele Camerei Deputatilor ca intarzie publicarea Deciziei 1133/2007 a CCR: „Oprirea de la publicarea de către Monitorul Oficial a deciziei Curţii Constituţionale blochează exercitarea prerogativelor constituţionale ale preşedintelui României, de a lua o decizie cu privire la situaţia dosarelor” a opt ministrii sau fosti ministri.
http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=9447&_PRID=ag
In final, raspunzand solicitarii DNA de incepere a urmaririi penale a 8 ministri, Presedintele Romaniei, in data de 16 ianuarie 2008, a avizat favorabil cererile DNA.
Unii dintre cei 8 ministri detin insa si calitatea de deputat sau senator. Astfel, apare problema necesitatii unor avize favorabile si din partea Camerei Deputatilor sau Senatului, in conditiile in care Constitutia Romaniei spune, la art. 109, ca „Numai Camera Deputaţilor, Senatul şi Preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor.”. Cu alte cuvinte, Constitutia prevede o procedura separata pentru ministrii care sunt si deputati sau senatori. Exact ceea ce era explicat la alin. 7 al art. 16 din Legea nr. 115/1999 dar care a fost, din greseala, declarat neconstitutional.
Pentru a lamuri aceasta problema nou aparuta, presedintii celor doua Camere si presedintele CSM solicita o rezolvare a problemei din partea CCR.
Prin decizia din data de 10 martie 2008, Curtea Constitutionala spune ca avizul Presedintelui nu este suficient pentru inceperea urmaririi penale a unui membru al guvernului care detine si calitatea de deputat si senator. Pentru acestia din urma, „Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va sesiza Camera Deputaţilor sau Senatul, după caz, pentru a cere urmărirea penală a membrilor şi foştilor membri ai Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor şi care, la data sesizării, au şi calitatea de deputat sau de senator”. Se revine astfel la procedura declarata fara motiv, cu doar cateva luni in urma, neconstitutionala. Buna sau rea, aceasta este procedura corecta constitutional.
Decizia CCR din 10 martie nu aduce nimic nou ci doar vine sa explice un mecanism constitutional deja existent.
In urma reconfirmarii din partea Curtii a prevederilor constitutionale, in loc sa respecte Constitutia Romaniei si ceara Parlamentului inceperea urmaririi penale pentru ministrii care detin si calitatea de deputat sau senator, parchetul argumentează ca decizia CCR nu se aplica decat pentru viitor, nu si pentru o parte din lotul celor 8, ca si cum un articol din Constitutie se aplica doar dupa ce Curtea Constitutionala il declara constitutional.
Pentru ca absurdul sa devina demn de luat in considerare, presedintele CCR explica faptul ca decizia nepublicata inca nu se aplica retroactiv, astfel ca, in cazul parlamentarilor Adrian Nastase - fost premier, Miron Mitrea si Codrut Seres - fosti ministri, Paul Pacuraru -ministru, Parchetul nu este obligat sa trimita cererea de aviz pentru declansarea urmaririi penale catre Camera Deputatilor sau Senat.
O mostra de contradictii si balbaieli care au legatura cu politica si nu cu legea. Si in fond, ati putea intreba, de ce ne intereseaza? Acum aceste absurditati s-ar putea sa nu ne intereseze. S-ar putea ca spectacolul de circ sa fie mai important. Dar peste 2 ani, toti acesti ministri vor castiga procesele de coruptie in instanta tocmai pe baza argumentului ca au fost anchetati ilegal. Si ne vom plange iarasi ca avem coruptie fara corupti si ca nimeni nu a patit niciodata nimic. Acesta scenariu s-a mai repetat in ultimii ani!!

2. Doi judecatori ai Curtii, prof.univ.dr. Tudorel Toader si Puşkáş Valentin Zoltán, intr-o opinie separata, ne demonstreaza ca o decizie a CCR, decizie vitala pentru democratia din Romania, adauga la Constitutie, contrazice o decizie anterioara si nu are temei legal.

„În dezacord cu opinia majoritara, apreciem ca solutia adoptata reprezinta o nejustificata indepartare de la rezolvarile cu valoare de principiu constitutional, adoptate prin Decizia nr.356 din 5 aprilie 2007, publicata în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.322 din 14 mai 2007, referitoare la numirea domnului Adrian Mihai Cioroianu in functia de ministru al afacerilor externe, o completare la Constitutie si in acelasi timp un pas semnificativ de la republica semiprezidentială spre o republica prezidentială”.

Decizie CCR Norica Nicolai
http://www.scribd.com/doc/13239044/Decizie-Nicolai
Decizie CCR Cioroianu
http://www.scribd.com/doc/13239031/Decizie-Cioroianu

Haos placut!